Pe tocuri…

Standard

Azi am terminat o carte pe care am inceput-o acum vreo doua luni. Rusinos, nu? O cumparasem de la un buchinist; titlul si coperta m-au intrigat – imi place sa achizitionez carti fara sa stiu prea multe de autor. Misterrrr!!! Se numeste „Élégance”, este scrisa de o autoare britanica  – Kathleen Tessaro, iar pe coperta este o femeie al carui zambet ‘true’ e molipsitor.

Dupa o zi agasanta de stagiu, mi-am pus sandalele cu toc (ca asa mi-a venit), un pahar de vin si am terminat ultimile pagini, din cele 400. Pagini care mi-au confirmat inca o data cat de important este pentru noi (mine, tine, voi) sa facem greseli in viata asta scurta. Adevarul este ca atunci cand ai in jurul tau oameni care se chinuie sa fie perfecti, totul devine foarte plictisitor si enervant, nu-i asa? Si tare bine e sa ajungi in stadiul in care sa iti fie greu sa pui bariere intre copilarie, adolescenta, maturitate, batranete, sa pui eticheta varstei peste… O carte de citit! Dar sunt sigura ca si mai buna este „Les Voies de l’Élégance „, scrisa de Geneviève Antoine-Dariaux, cea care a fost inspiratia cartii mai sus numita!!! Si o melodie care imi suna in cap de vreo saptamana…. Si inca sunt pe tocuri, ca la 5 ani cand le luam p-ale maica-mii si nu le mai dadeam jos pana noaptea tarziu  😉

About Nicol

Am vrut sa ma fac educatoare pe la 3 ani. Apoi doctorita. Pe la 14 ani am decis ca vreau sa ma inchid intr-o manastire, sa ma calugaresc. Asa mi-a venit. Am picat examenul de la seminarul teologic de la Agapia din cauza matematicii (?!) Mereu am fost bata la mate. Dupa am facut un liceu de mate-fizica (!?). Da, stiu. WTF Dupa ce am castigat un concurs de creatie organizat de un ziar local, am decis ca menirea mea e sa scriu. Si nu m-am mai oprit. Am facut jurnalism, dar mai multa filosofie. Mama mi-a zis ca o sa mor de foame cu jurnalismul meu si ca era mai bine daca imi placea matematica, ca aveam locul asigurat la o banca. Am fost o rebela! Am scris de la politica si economie, la religie si sex, de la dragoste nebuna la divertisment si iar sex. Nu am murit de foame. Dupa o vizita in Germania, m-am decis sa las Romania in urma. Si am ajuns in Paris, unde m-am decis sa fac si un master. Am vietuit in cel mai glamour oras gri de pe planeta fix 5 ani, dupa care, in septembrie ( pe 1 septembrie) 2016 m-am mutat la Toulouse, mai spre sud-vest, la soare, mai aprope de Spania, ocean si Pirinei. Nu stiu pana cand voi ramane aici, dar imi prieste. Blogul este despre mine, voi, Romania, Paris, Zapping (motanul antisocial cel mai frumos din lune), amour, sex, oameni si animale, intamplari, tandreturi, framantari, vise ce raman sa fie implinite… Luate in ras sau in serios. Dupa situatie. Va invit!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s