Vacanta e sfanta!

Standard

Aici vacanta e ca ziua de duminica, exact asa cum imi spunea bunica cand eram eu tzanc:”Duminica e ziua sfanta. Dupa ce muncesti sase zile, a saptea ne hodinim, nu dam nici cu matura. Ne bucuram de minunile lumii.” Iar francezii se bucura cam o luna de zile de toate minunile… in toate felurile…

Cum eu nu am vacanta anul asta ( cui ii place sa stea la soare, cu picioarele in nisip, cu cocktailul rece in la nas, aruncandu-se in valurile involburate ale marii salbatice sau la munte, cu capul in iarba? mie nuuu :(((((( )ma simt cam ca dupa sfarsitul lumii, cand sunt numai resturi, zoooommmbiii etc.Si uite asa, de vreo saptamana tot vreau sa-mi cumpar bagheta cea de toate zilele si nu mai gasesc brutarii deschise: se inchid pe capete, pun lacatul si anuntiul frumos in geam – „suntem in vacanta pana la sfarsitul lunii”.  O R I B I L!!!Asadar si prin urmare, o luna esti privat de painea preferata, croasantul orgasmic de pufos, restaurantul japonez, bucata de carne, cafeaua si toate merindele care-ti delectau papilele gustative pana acum ceva timp; nu este un lucru neaparat rau, pentru ca iti inmultesti cautarile si poate, poate gasesti si mai bun prin alte parti, dar cand vii pe la 7 lihnit de foame, parca n-ai chef sa faci pe turistu’ in cautarea celor de-ale gurii.

Si la firma unde fac stagiu e pustiu: seful ‘al mare a plecat azi la mare, la soare, ceilalti pe unde au apucat… am mai ramas eu si sefa care imi ragaie in nas toate coalele, spraiturile, sanvishurile pe care le devoreaza cu nesatz. Aproape o luna, ultima mea luna, suntem „singure acasa”. Pai daca e vacanta, vacanta sa fie!!!!!

About Nicol

Am vrut sa ma fac educatoare pe la 3 ani. Apoi doctorita. Pe la 14 ani am decis ca vreau sa ma inchid intr-o manastire, sa ma calugaresc. Asa mi-a venit. Am picat examenul de la seminarul teologic de la Agapia din cauza matematicii (?!) Mereu am fost bata la mate. Dupa am facut un liceu de mate-fizica (!?). Da, stiu. WTF Dupa ce am castigat un concurs de creatie organizat de un ziar local, am decis ca menirea mea e sa scriu. Si nu m-am mai oprit. Am facut jurnalism, dar mai multa filosofie. Mama mi-a zis ca o sa mor de foame cu jurnalismul meu si ca era mai bine daca imi placea matematica, ca aveam locul asigurat la o banca. Am fost o rebela! Am scris de la politica si economie, la religie si sex, de la dragoste nebuna la divertisment si iar sex. Nu am murit de foame. Dupa o vizita in Germania, m-am decis sa las Romania in urma. Si am ajuns in Paris, unde m-am decis sa fac si un master. Am vietuit in cel mai glamour oras gri de pe planeta fix 5 ani, dupa care, in septembrie ( pe 1 septembrie) 2016 m-am mutat la Toulouse, mai spre sud-vest, la soare, mai aprope de Spania, ocean si Pirinei. Nu stiu pana cand voi ramane aici, dar imi prieste. Blogul este despre mine, voi, Romania, Paris, Zapping (motanul antisocial cel mai frumos din lune), amour, sex, oameni si animale, intamplari, tandreturi, framantari, vise ce raman sa fie implinite… Luate in ras sau in serios. Dupa situatie. Va invit!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s