Am fost in salbaticie si m-am intors

Standard

In week-end-ul trecut am plecat, in mare grup, undeva in nord de Bordeaux. La Sauvageonne( adicalea salbaticia), un conac ce dateaza din secolul al 18-lea. Aici am sarbatorit, destul de dur :))))) (socotind dupa durerea de cap pe care o mai tratez inca) un tanar (in suflet si simtire) care a implinit 30 de ani. Un francez care, dupa port si infatisare, pare mai englez decat orice Beatles. Toata intamplarea a fost divina.

Sarbatoritul a fost trimis de sefa lui (care vorbise in prealabil cu iubita acestuia) la o intalnire inchipuita  cu un client exact unde trebuia sa il luam pe… patru roti, cu masina, si sa il ducem in salbaticie, sa-l sarbatorim. Si sa il vezi pe faimosul Kiko la costum, aranjat la cinshpe’ ace, asteptand sa isi intalneasca necunoscutul client, sa-i explice cum sta treaba… Si cand colo noi, fantasticii :)!

Il bagam in masina, el disperat ca are intalnire cu clientu’. Apoi tot drumul agitat, ca unde il ducem, ce o sa-i facem… atatea intrebari ca pana la urma a adormit de emotie:))).

Ajunsi la destinatie, domeniul La Sauvageonne era deja plin de prieteni. Surprize! Surprize!

Si apoi da si viziteaza conacul/ domeniul gigant, care nu se mai termina. Camera mea pentru un week-end a fost camera intitulata „Musique„, in care trona un pian si sute de carti vechi de o suta de ani (poate si mai mult). Ce sa vreau mai mult? Pai poate niste whisky cola. Si a fost si d-ala. Mult. Prea mult. Apoi vorba multa. Si somn.

A doua zis, dupa ce am terminat de vizitat conacul (accesorizat cu jacuzzi, piscina, livada, vie etc), am plecat la Bordeaux, sa il vizitam nitel. Pacat ca a plouat, ca as fi vrut sa vad mai mult. Catedrala Saint-André, strazi in care sa te pierzi, dar si shopping, desigur. Trebuie sa ma mai pierd de cateva ori si sa beau din faimosul lui vin ca imi fac o idee🙂.

In orice caz, restaurantul L’ombrier – foarte bun😉. Intorsi la Sauvageonne, episodul 2 whisky cola, apoi inmanarea cadoului lui Kiko –  un BAS, pentru ca omul este foarte pasionat de muzica, ca orice francez cu fata de englez🙂. Alta surpriza dupa, alti prieteni au venit cu o chitara electrica si baterie. Si s-au organizat concerte ad-hoc.

Mult dupa miezul noptii, ostenita si cand aburii lui Bachus m-au impins la lectura, au urmat cateva pagini de Yvette de Guy Maupassant, editia 1907. Ce sa vrei mai mult? Somn. Si a fost. Adanc. Cred ca bateriile ma lasa. Trebuie sa imi dau un restart🙂.

Dimineata a urmat curateania (ca asa se face aici, trebuie sa lasi cum ai gasit). Si toata lumea cu „capul mare” si-a unit fortele si da-i cu matura, aspiratorul, dezinfectantul (da, asta nu prea am inteles-o – proprietarii ne-au pus sa stergem clantele, alea vechi de sute de ani, cu dezinfectant :))) ). A mai urmat un fotbal, un sfat despre nimicuri. Ca asa fac prietenii. Si apoi lumea s-a imprastiat: la Toulouse, Bordeaux, Paris, Versailles, Nay, Pau etc. Ce sa vrei mai mult cand esti alaturi de prietenii tai, intr-o astfel de salbaticie? Sa te bucuri de basul primit cadou🙂 Asa cum a facut Kiko. Si pot sa pun pariu ca a dormit cu el, izolandu-si iubita pe canapea🙂.

About Nicol

Am vrut sa ma fac educatoare pe la 3 ani. Apoi doctorita. Pe la 14 ani am decis ca vreau sa ma inchid intr-o manastire, sa ma calugaresc. Asa mi-a venit. Am picat examenul de la seminarul teologic de la Agapia din cauza matematicii (?!) Mereu am fost bata la mate. Dupa am facut un liceu de mate-fizica (!?). Da, stiu. WTF Dupa ce am castigat un concurs de creatie organizat de un ziar local, am decis ca menirea mea e sa scriu. Si nu m-am mai oprit. Am facut jurnalism, dar mai multa filosofie. Mama mi-a zis ca o sa mor de foame cu jurnalismul meu si ca era mai bine daca imi placea matematica, ca aveam locul asigurat la o banca. Am fost o rebela! Am scris de la politica si economie, la religie si sex, de la dragoste nebuna la divertisment si iar sex. Nu am murit de foame. Dupa o vizita in Germania, m-am decis sa las Romania in urma. Si am ajuns in Paris, unde m-am decis sa fac si un master. Am vietuit in cel mai glamour oras gri de pe planeta fix 5 ani, dupa care, in septembrie ( pe 1 septembrie) 2016 m-am mutat la Toulouse, mai spre sud-vest, la soare, mai aprope de Spania, ocean si Pirinei. Nu stiu pana cand voi ramane aici, dar imi prieste. Blogul este despre mine, voi, Romania, Paris, Zapping (motanul antisocial cel mai frumos din lune), amour, sex, oameni si animale, intamplari, tandreturi, framantari, vise ce raman sa fie implinite… Luate in ras sau in serios. Dupa situatie. Va invit!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s