Resedinta mea de vara… si de iarna e la Disney! (I)

Standard

Mickey CupDe ziua mea, ca un copil ce sunt in cuget si simtire, am fost la Disneyland Paris. Pentru prima oara in viata mea!!! De prin septembrie am auzit de oferta facuta de Disney, care anul acesta, mai exact pe 12 aprilie, a sarbatorit 20 de ani: un bilet gratuit de aniversarea ta fie ea in 2012 sau 2013. Si am zis sa imi fac de cap. Grav!!

Imi e greu sa descriu emotiile pe care le-am simtit cand am pasit in aceasta lume!!! Pentru ca este alta lumea, care pastreaza exact doza perfecta de realitate. Fara sa imi fac temele acasa, sa citesc asiduu ce ma asteapta, prima oprire – Walt Disney Studios!!! Mi-am dat seama mai tarziu ca este destinat copiilor mai mari, asa ca mine. Dupa o vizita scurta, in care fugeam de colo-colo sa vad ce e aia, cum merge, ce face, m-am hotarat sa aleg: RC Racer de la Toy Story Playland –  o masina in care intrau vreo 30 de persoane, care te „plimba” de sus in jos pe o structura gen half-pipe. Voiam sa ma trezesc, eram prea adormita! Cum sunt fricoasa de fel la astfel de nebunii, dar mereu imi fortez limitele, cand am urcat in masinutza, mi-am verificat centura de mii de ori si mai ca imi venea sa o las balta, dar vazui copii mai mici decat mine in jur si mi-am zis ca nu pot sa ma fac de rusine in halul asta. Si incepe!!!! Un minut dureaza nebunia, iar senzatia este de milioane. Si frica pe masura, desigur!! M-am trezit imediat! Pe langa faptul ca am urlat din toti plamanii, cand m-am oprit mi-am dat seama ca avea lacrimi in ochi, picioarele imi tremurau ca varga lui Mos Nicolae. Dar detaliile astea nu m-au impiedicat sa continui calatoria magica. A urmat o calatorie cu trenuletul in care ni s-au prezentat tot felul de decoruri si efecte speciale dindiferite filme. Senzatii tari, dar fara tremuraturi de data asta! Decorurile sunt impresionanante: nici kitsch, nici exagerate, exact atat cat trebuie!!!

Uitai sa spun ca inainte de tren am decis sa luam un fast pass pentru alta atractie din parc pe care am pus ochii: un sistem foarte bun, care iti permite, cu ajutorul biletului de intrare sa iti programezi umatoare vizita – faci economie de timp in sensul ca te scuteste de o coada imensa. Si e gratis!

Fast passul a fost pentru The Twilight Zone Tower of Terror. Nu stiam ce ma asteapta!!! Si chiar ca a fost o teroare pentru mine!!! Inspirata de seria americana de prin anii ’60, cu atractia nebuna  faci salturi de neimaginat cu un ascensor. Cand in sus, cand cazi in hau, cand esti ridicat brusc si se deschid ferestre si vezi tot parcul de sus, cand iar cazi. Iar tipete pe mine, iar urlete, iar spaime!!!! I N C R E D I B I L!!! Dar fericita ca s-a sfarsit, desi dupa vreo 2 minute parca m-as mai fi plimbat o data cu liftul terorii.

Dupa un spectacol realizat de cascadori cu masini si motoare inspirat de Cars (Moteurs Action!! Stunt Show Spectacular Flash McQueen), care m-a lasat cu gura cascata – a urmat Armageddon: les Effects Spéciaux, unde erai ca un actor in filmul amintit si traiai toate efectele speciale fumigene, umede si pline de fum. Alte emotii!!!

Urmatorul Fast Pass a fost pentru Rock’n’Roller Coaster cu Aerosmith!!!! Se facea ca intri intr-un studio de inregistrari, liniste, afise de concerte, festivaluri si artisti pe pereti, apoi o camera in care trupa Aerosmith inregistra o piesa. Apoi se asezai calm in niste masinute, cate doi, asa… ca la gradinita. Nimic fioros. Apoi masinuta se misca putin si face marsarier . Apoi 3 2 1!!!!! Si posneste cu o viteza ca si cum ai fi catapultat dintr-un avion. Am crezut ca mor!!! Apoi un roller coaster dement in intuneric flashuit, de-ti venea sa iti spui rugaciunea si sa spui gata! Viata mea s-a terminat! De ziua mea! Eu urlam ca o descreierata si partenerul meu radea in hohote!!! La iesire, cand urmaream pozele facute in timpul cursei, eram desfigurata de frica; la fel si in pozele cu liftul. In filme de groaza cred ca as face niste roluri de om speriat… de Oscar, nu asa!!! Ne-am mai plimbat pe stradutele cu decoruri rupte din filme, l-am salutat din nou pe Walt Disney, am gustat niste hot-dogi si ne-am aventurat spre celalalt parc…

About Nicol

Am vrut sa ma fac educatoare pe la 3 ani. Apoi doctorita. Pe la 14 ani am decis ca vreau sa ma inchid intr-o manastire, sa ma calugaresc. Asa mi-a venit. Am picat examenul de la seminarul teologic de la Agapia din cauza matematicii (?!) Mereu am fost bata la mate. Dupa am facut un liceu de mate-fizica (!?). Da, stiu. WTF Dupa ce am castigat un concurs de creatie organizat de un ziar local, am decis ca menirea mea e sa scriu. Si nu m-am mai oprit. Am facut jurnalism, dar mai multa filosofie. Mama mi-a zis ca o sa mor de foame cu jurnalismul meu si ca era mai bine daca imi placea matematica, ca aveam locul asigurat la o banca. Am fost o rebela! Am scris de la politica si economie, la religie si sex, de la dragoste nebuna la divertisment si iar sex. Nu am murit de foame. Dupa o vizita in Germania, m-am decis sa las Romania in urma. Si am ajuns in Paris, unde m-am decis sa fac si un master. Am vietuit in cel mai glamour oras gri de pe planeta fix 5 ani, dupa care, in septembrie ( pe 1 septembrie) 2016 m-am mutat la Toulouse, mai spre sud-vest, la soare, mai aprope de Spania, ocean si Pirinei. Nu stiu pana cand voi ramane aici, dar imi prieste. Blogul este despre mine, voi, Romania, Paris, Zapping (motanul antisocial cel mai frumos din lune), amour, sex, oameni si animale, intamplari, tandreturi, framantari, vise ce raman sa fie implinite… Luate in ras sau in serios. Dupa situatie. Va invit!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s