Furculita inteligenta, mai inteligenta decat posesorul?

Standard

abc_ces_hapifork_130108_640x480HAPIfork este creatia unui francez si misiunea ei este sa iti monitorizeze modul de alimentare. Dotata cu un senzor si contectata prin Bluetooth la smartphone sau PC, HAPIfork va vibra in cazul in care mananci prea repede/prea mult. Cum s-a inventat si lingura care vibreaza, ma roade curiozitatea cum supele sunt duse la gura. Ma mai intreb si daca inventia are vreun butonash buclucash care poate posta in direct, LIVE si in EXCLUSIVITATE pe FB, Twitter, Google +, Pinterest, etc cum si cat mestecam cartoful prajit inecat in maioneza, mustar si ketchup.

Bag seama ca inginerul francez a inventat „inventia” asa… de florile cucului, ca sa se se afle si el in treaba. Eu una nu o voi folosi niciodata, dar as avea niste mentiuni pur estetice pentru monsieur chercheur: designul este destul de respingator  – ma ia un sentiment de angoasa numai cand privesc ZA HAPIfork.. parca ar fi un test de sarcina-, iar numele… stim ca francezii nu prea iubesc engleza si nici ea pe ei, dar totusi… cineva sa il faca atent pe inventator ca face grave greseli de gramatica. Si in plus, nea’ cercetator nu s-a gandit la ai cari halesc  prajiturili, pizza, sandvishuri, fast-food-uri, shaorame cu mainili goali, fara ajutorul ustensilei. Ma uit la japonezi/chinezi, inocentii de ei, cu betele lor rupte din bonsai/saikei/suiseki/etc. , fara Bluetoothsi, se mentin in forma pana pe la 99 de ani si mai bine…

Chiar avem nevoie de asa ceva? Oare omul (aici intra si inginerul inventiv) a incetat sa mai fie OM, nu mai stie sa ne stapaneasca, nu stie sa spuna „STOP” si se apuca de inventat ustensile inutile de infulecat si alti roboti „mai inteligenti decat el” :))) care sa ii „ajute” pe altii (desigur!), sa bage pe gat cat si cum zice senzorul lor? La o adica …putem si noi, sa ne stapanim un pic, sa luam eventual niste bete din copacii ai’ putini pe care ii mai avem, si sa folosim vibratiile pentru alte placeri trupesti😉, no?

Credit foto: abcnews.go.com

About Nicol

Am vrut sa ma fac educatoare pe la 3 ani. Apoi doctorita. Pe la 14 ani am decis ca vreau sa ma inchid intr-o manastire, sa ma calugaresc. Asa mi-a venit. Am picat examenul de la seminarul teologic de la Agapia din cauza matematicii (?!) Mereu am fost bata la mate. Dupa am facut un liceu de mate-fizica (!?). Da, stiu. WTF Dupa ce am castigat un concurs de creatie organizat de un ziar local, am decis ca menirea mea e sa scriu. Si nu m-am mai oprit. Am facut jurnalism, dar mai multa filosofie. Mama mi-a zis ca o sa mor de foame cu jurnalismul meu si ca era mai bine daca imi placea matematica, ca aveam locul asigurat la o banca. Am fost o rebela! Am scris de la politica si economie, la religie si sex, de la dragoste nebuna la divertisment si iar sex. Nu am murit de foame. Dupa o vizita in Germania, m-am decis sa las Romania in urma. Si am ajuns in Paris, unde m-am decis sa fac si un master. Am vietuit in cel mai glamour oras gri de pe planeta fix 5 ani, dupa care, in septembrie ( pe 1 septembrie) 2016 m-am mutat la Toulouse, mai spre sud-vest, la soare, mai aprope de Spania, ocean si Pirinei. Nu stiu pana cand voi ramane aici, dar imi prieste. Blogul este despre mine, voi, Romania, Paris, Zapping (motanul antisocial cel mai frumos din lune), amour, sex, oameni si animale, intamplari, tandreturi, framantari, vise ce raman sa fie implinite… Luate in ras sau in serios. Dupa situatie. Va invit!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s