Ohhh, zeama mea de varza murata…

Standard

Dance movesIn urma cu n zile, am iesit intr-un club/disco la Paris. A fost a treia oara cand faceam o astfel de nebunie, dat fiind ca primele doua experiente nu au fost tocmai placute: spatiu foarte mic, multa transpiratie, multi masculi beti si cam disperati, vreo 3 fete sufocate de multimea plina de testosteron si Coco Jambo. Am zis ca distractia asta nu e pentru mine.

De data asta, clubul a fost Le Globo, „le meilleur de la Bodega à Paris”,  situat  pe langa statia de metrou Strasbourg Saint-Denis, in al 10 lea  arrondissement din Paris, spatiu de distractie unde se petrece ca in sudul Frantei.

Un grup de vreo 10 zaluzi. Intram. 30 de euro de fiecare. Intrare+ 2 sticle cu ceva grade si una cu vitamine. Pretul mi s-a parut oribil de mare. Dar na, era ultima seara a unei prietene in Paris si am zis sa facem o aroganta. Dupa garderoba, intru in club/disco. Vad 3 tipe pe bar. Nu danseaza, se uita la multime. Nu, nu sunt dansatoare, s-au urcat si ele acolo sa se dea interesante… facand nimic. Lume nu foarte multa in club. Am apreciat, pentru ca nu eram obligata sa o fac pe sardina ca in datile trecute. Ma uit in stanga, pe o canapea un tip doarme. E ora 11. Ma rog, o fi obosit… Tare obosit.

Eu m-am batzai toata seara. Chiar daca muzica a fost tare… speciala. Am auzit imnuri de cluburi franceze de rugby, Britney Spears, Rihanna, un pic de rock remixat cu ceva dance si, bineinteles, muzica din anii ’90, cum e obiceiul pe aici (bag seama ca sunt cam nostalgici DJ-ii francezi).

De data asta am vazut multe persoane de sex feminin in disco, dar majoritatea deja doborate de gradele din paharele pe care le-au consumat. Atat de doborate ca dormeau pe unde apucau, ca baiatul pe care l-am gasit la orizontala cand am intrat. Unele fete dansau abstract din pozitia sesut, altele „lesinau” de bete ce erau in bratele prietenilor/necunoscutilor. Cred ca grupul nostru era cel mai treaz (asta chiar nu e de lauda, dar eram si cei mai „batrani”, cred). Un amic spaniol avea mare succes la gagici „lesinate”, dar a zis ca nu vrea sa profite de ele ca nu e frumos. :)). Pacat, ele sigur ar fi vrut.

Bodyguarzii erau si ei prezenti pe ring, ceea ce mi s-a parut tare ciudat. Un fel de Big Brothers!!!  Brrrr!!! Daca te ocheau ca iti cam pierzi echilibrul, te luau de o aripa si pe aici ti-e drumul.

La vederea imaginii de ansamblu a clubului, mi s-a facut dor de cluburile din Bucuresti. Trebuie sa recunosc –  la noi e mai cooolll! E taree coool!

Pe la ora 5, cand ne-am indreptat  trupurile obosite spre casa, baiatu’ de pe canapea inca mai dormea. Bag seama ca viata-i dura cand te imbeti inainte de ora 11….

In final, pot spune ca m-am distrat, asta pentru ca am fost si cu un grup foarte fain de prieteni. Cred ca aveam nevoie de o iesire d-asta. O data la 2 ani face bine la ego:). Am cantat atat de mult incat am ramas fara glas a doua zi si am avut o durere de cap care mi-a trecut gandindu-ma la o zeama de varza murata.

Credit foto: lefunny.net

About Nicol

Am vrut sa ma fac educatoare pe la 3 ani. Apoi doctorita. Pe la 14 ani am decis ca vreau sa ma inchid intr-o manastire, sa ma calugaresc. Asa mi-a venit. Am picat examenul de la seminarul teologic de la Agapia din cauza matematicii (?!) Mereu am fost bata la mate. Dupa am facut un liceu de mate-fizica (!?). Da, stiu. WTF Dupa ce am castigat un concurs de creatie organizat de un ziar local, am decis ca menirea mea e sa scriu. Si nu m-am mai oprit. Am facut jurnalism, dar mai multa filosofie. Mama mi-a zis ca o sa mor de foame cu jurnalismul meu si ca era mai bine daca imi placea matematica, ca aveam locul asigurat la o banca. Am fost o rebela! Am scris de la politica si economie, la religie si sex, de la dragoste nebuna la divertisment si iar sex. Nu am murit de foame. Dupa o vizita in Germania, m-am decis sa las Romania in urma. Si am ajuns in Paris, unde m-am decis sa fac si un master. Am vietuit in cel mai glamour oras gri de pe planeta fix 5 ani, dupa care, in septembrie ( pe 1 septembrie) 2016 m-am mutat la Toulouse, mai spre sud-vest, la soare, mai aprope de Spania, ocean si Pirinei. Nu stiu pana cand voi ramane aici, dar imi prieste. Blogul este despre mine, voi, Romania, Paris, Zapping (motanul antisocial cel mai frumos din lune), amour, sex, oameni si animale, intamplari, tandreturi, framantari, vise ce raman sa fie implinite… Luate in ras sau in serios. Dupa situatie. Va invit!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s