Cum e sa lucrezi pentru Lancel

Standard

Lancel Tour EiffelPffff!!! Sunt in perioada de experimente. Si ce imi mai place :)))!!!

In cautarea lui THE Job, pe langa micile proiecte pe care le am (care candva or sa fie MARI😉 ), m-am apucat sa imi pun la bataie talentul de „fashionista comunicanta” (ha!) . Si uite asa, o firma de interimat pariziana imi gaseste misiuni pe la diferite marci de lux de cosmetice si fashion.

Si am inceput cu Lancel. „French Légèreté depuis 1876„. Una dintre cele mai celebre marci de marochinarie in Franta si in lume. Si pret de 8 ore mi-am desfatat simturile intr-un boutique Lancel, de la inaltimea tocurilor de 7 cm – pe care le urasc si acum. Cu patos chiar!

Chic natural, less is more – asta inseamna Lancel. Si preturi „mega chic”!!! Dar calitatea este pe masura (chiar daca majoritatea sunt facute in China), pentru toate gusturile, dar nu si pentru toate buzunarele, desigur. De la geanta „Brigitte Bardot – BB” (foarte feminina, cocheta, care imita linia corpului din tinerete al sex-simbolului francez), la poseta inspirata de Turnul Eiffel, de Opéra, Adjani sau Dali, Lancel transpira prin creatiile sale THE effortless elegance. Eu asta am priceput si nu ma insel.

Lancel Opera

Chiar si cu preturi intre 100 si 2000 euro (de la brelocuri pana la genti de voiaj), Lancel nu duce lipsa de clienti, de addicted, care vin in boutique sa-si satisfaca poftele. I-am dat sfaturi unei doamne de 50 de ani, imbracata nu foarte pretentios, care nu era „marca” din cap pana in picioare, un fan Lancel, care isi cumpara „din cand in cand cate o geanta, un portofel, pentru ca sunt de calitate si nu se demodeaza niciodata”. Nici nu a clipit cand a auzit ca geanta „moka” pe care vrea sa o achizitioneze costa 450 de euro. „Imi place prea mult culoarea ca sa ma cramponez ca nu are buzunare interioare”.

Lancel Brigitte Bardot

Nu sunt o fana infocata Lancel, a fost prima oara cand am calcat pragul unui boutique Lancel. Chiar daca doar vreo 2 -3 produse se pot inscrie in stilul meu, trebuie sa recunosc faptul ca produsele chiar mi s-au parut de calitate, fara mirosul acela oribil de chinerazii. Am petrecut o zi placuta. Am avut drept colega o tipa foarte amuzanta si vorbareata, cu un vocabular bogat in expresii de argou à la Paris.

Ce invataminte am tras

NICIODATA sa nu judeci oamenii dupa port (o stiam deja, dar am improspatat ideea)
Mi-am antrenat „vocabularul politicos” francez, dar si cel de argou parizian
Mi-am pus la bataie zambetul larg si discret
Am (re)invatat sa merg pe tocuri (ale dracului inventii sexoase), am tinut spatele drept,  m-am imbracat in negru dupa muuult timp (si nu imi sta chiar asa de rau, atat tump cat e class🙂 )

Ca din fiecare experienta, ai de invatat si sunt sigura ca misiunile care vor urma imi vor fi de folos: cunostinte/prieteni noi, care ma vor ajuta sa imi construiesc o retea, sa am contact uman cu diferite persoane/personalitati, antrenament conversational al limbilor straine, locuri noi (nemaivazute poate) – toate acestea ma vor modela, forma, ajuta, imi vor construi, pecetlui drumul spre THE Job si nu numai. In plus, provocarile sunt cele mai frumoase🙂.

About Nicol

Am vrut sa ma fac educatoare pe la 3 ani. Apoi doctorita. Pe la 14 ani am decis ca vreau sa ma inchid intr-o manastire, sa ma calugaresc. Asa mi-a venit. Am picat examenul de la seminarul teologic de la Agapia din cauza matematicii (?!) Mereu am fost bata la mate. Dupa am facut un liceu de mate-fizica (!?). Da, stiu. WTF Dupa ce am castigat un concurs de creatie organizat de un ziar local, am decis ca menirea mea e sa scriu. Si nu m-am mai oprit. Am facut jurnalism, dar mai multa filosofie. Mama mi-a zis ca o sa mor de foame cu jurnalismul meu si ca era mai bine daca imi placea matematica, ca aveam locul asigurat la o banca. Am fost o rebela! Am scris de la politica si economie, la religie si sex, de la dragoste nebuna la divertisment si iar sex. Nu am murit de foame. Dupa o vizita in Germania, m-am decis sa las Romania in urma. Si am ajuns in Paris, unde m-am decis sa fac si un master. Am vietuit in cel mai glamour oras gri de pe planeta fix 5 ani, dupa care, in septembrie ( pe 1 septembrie) 2016 m-am mutat la Toulouse, mai spre sud-vest, la soare, mai aprope de Spania, ocean si Pirinei. Nu stiu pana cand voi ramane aici, dar imi prieste. Blogul este despre mine, voi, Romania, Paris, Zapping (motanul antisocial cel mai frumos din lune), amour, sex, oameni si animale, intamplari, tandreturi, framantari, vise ce raman sa fie implinite… Luate in ras sau in serios. Dupa situatie. Va invit!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s