Sunt perfecta! Cu lipsuri. Ca orice femeie!

Standard

Miss PerfectTocmai am incheiat misiunea la Guess. Si in experienta mea de 3 luni in „sfatuirea clientilor”, asta a fost una dintre cele mai prolifice de pana acum, in termeni de experienta umana. A fost emotionanta, asta si datorita faptului ca am reintalnit acele fete dragi mie, puse mereu pe sotii si foarte relaxate, care m-au intitulat Miss Perfect🙂. Cata dreptate… Da, stiu, sunt foarte modesta!

In cele doua saptamani am lucrat si alaturi de distinsele doamne de la Le Tanneur si Lamarthe Paris, doua marci de marochinarie pe care el ador si a caror produse le recomand cu drag. Si mi-a mai placut melanjul cultural in care m-am scaldat in tot acest timp, pentru ca am avut sansa sa-mi petrec timpul alaturi de grecoaice, araboaice, chinezoaice, frantuzoiace etc. La sfarsitul celor 2 saptamani „soldoase” petrecute impreuna, le-a bufnit plansul ca plec si m-au cadorisit cu o imensitate de buchet de flori. Ce sa spun, a fost emotionat…

Pe langa colectivul multicultural, am avut de-a face si cu sute de clienti pestriti. Astfel de experiente imi demonstreaza ca mai am destule calitati de care habar nu am si ma fac sa-mi descopar si lipsuri. Cum ar fi faptul ca spaniola mea se cam duce dracului daca nu o exersez. Imi e rusine sa spun ca am ajuns in stadiu in care cuvintele imi ies cu clestele si am blank-uri in exprimare. WTF!!! Imi e rusine zau!!! Dar nu-i bai, ne punem pe exersat.

Uite asa am (re)decoperit tipologii de clienti: les blacks (pentru ca este interzis in Franta sa le intitulezi „negrese/negri” –  e ca si cum le-ai intitula sclave/sclavi) adora sa vorbeasca muuuult, sa cumpere zeci de produse bling-bling. Cu les blacks, pana la tocmeala mai e un pas.

Chinezoicele sunt la fel de bling-bling. Nu vorbesc engleza, iar daca o fac, e de neinteles. Shopping-ul e viata lor. De asta si vin la Paris. Pentru a cumpara fara numar si a avea cu ce se fali la ei in tara. Si culmea,  majoritatea produselor sunt Made in China. Bizar, nu-i asa?  Exista, totusi, o explicatie: in China, astfel de produse sunt muuult mai scumpe. Cunostintele mele de chineza se rezuma la „Ni hao” (Buna ziua) si „Xiexie” (Multumesc). Pot spune ca e chiar o evolutie, pentru ca acum 3 luni nu stiam o iota.

Clintele frantuzoiace sunt… complicate. Nu trebuie sa le agresezi cu „Bonjour”, de exemplu, pentru ca le distrugi bula in care plutesc. Unele chiar se sperie si o iau la goana.

Spanioloaicele sunt, cum altfel decat galagioase. Vorbesc de la Adam si Eva.  Si fac shopping cumpatat. De la criza li se trage, bag seama.

Cati romani am vazut/auzit in aceasta perioada…mama, mama!!! Si nu oriunde, la Printemps, unde preturile nu sunt de ici de colo. Decenti, cu prichindeii dupa ei, au venit sa faca soldurile in Franta. Cat despre consoartele lor…  ziceai ca sunt din reviste: impecabile. Tare bizar e cand iti auzi limba materna intr-o tara straina… Dar si cand le auzi in boxele marelui magazin proaspat achizitionat de qatarieni pe Alexandra Stan si Inna, cu ale lor hit-uri de acum 2-3 ani, parca te trec ceva fiori… Si asta de minim 7 ori pe zi :)))))

Dar am trait si ceva tulburator in aceste doua saptamani. Am ramas marcata, as punea spune. To be continued…

About Nicol

Am vrut sa ma fac educatoare pe la 3 ani. Apoi doctorita. Pe la 14 ani am decis ca vreau sa ma inchid intr-o manastire, sa ma calugaresc. Asa mi-a venit. Am picat examenul de la seminarul teologic de la Agapia din cauza matematicii (?!) Mereu am fost bata la mate. Dupa am facut un liceu de mate-fizica (!?). Da, stiu. WTF Dupa ce am castigat un concurs de creatie organizat de un ziar local, am decis ca menirea mea e sa scriu. Si nu m-am mai oprit. Am facut jurnalism, dar mai multa filosofie. Mama mi-a zis ca o sa mor de foame cu jurnalismul meu si ca era mai bine daca imi placea matematica, ca aveam locul asigurat la o banca. Am fost o rebela! Am scris de la politica si economie, la religie si sex, de la dragoste nebuna la divertisment si iar sex. Nu am murit de foame. Dupa o vizita in Germania, m-am decis sa las Romania in urma. Si am ajuns in Paris, unde m-am decis sa fac si un master. Am vietuit in cel mai glamour oras gri de pe planeta fix 5 ani, dupa care, in septembrie ( pe 1 septembrie) 2016 m-am mutat la Toulouse, mai spre sud-vest, la soare, mai aprope de Spania, ocean si Pirinei. Nu stiu pana cand voi ramane aici, dar imi prieste. Blogul este despre mine, voi, Romania, Paris, Zapping (motanul antisocial cel mai frumos din lune), amour, sex, oameni si animale, intamplari, tandreturi, framantari, vise ce raman sa fie implinite… Luate in ras sau in serios. Dupa situatie. Va invit!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s