Muzeul d’Orsay sau arta din gara

Standard

Masculin MasculinDupa aproape 3 ani de viata pariziana, iata-ma la Musée d’Orsay! Pe 2 ianuarie, dupa un Revelion anost, mi s-a facut pofta de cultura, pentru ca Ea, cultura, arta nu are cum sa fie anosta never, ever and forever.

Mi-am dorit mult sa vad expozitia „Masculin/Masculin” care a tot fost prelungita (iar acum pana pe 12 ianuarie). O expozitie cu si despre nuditatea masculina. Adica fese si alte alea :))). Impresii despre aceasta vizita la… gara.

Da. Gara pentru ca Musée d’Orsay isi are lacasul intr-o fosta gara (Gara d’Orsay) transformata in muzeu (si ce mai muzeu!!!!), deschis publicului inca din 1986 (aviz celor din Bucuresti&co care prefera sa darame hale si „casi” vechi de sute de ani pentru a ridica cladiri sticloase si hidoase in loc sa le transforme in … muzee, de exemplu).

Cand am ajuns, pe dupa-masa, era o coada imensa, serpuitoare, care vorbea in mai toate limbile pamantului. Dar nu am cedat, pentru ca stiu ca oricat de mare ar fi codalaul, treburile sunt destul de bine organizate la muzeele de aici si se misca destul de repede. Nerabdarea era mare, pentru ca vazusem cateva reportaje cu si despre muzeu, metamorfozat, si voiam sa il vad live (la fel si fesele masculilor din expozitia temporara, desigur). Si dupa vreo 45 de minute am fost IN. Si cu 16 euro (parca) m-am lasat purata in gara-muzeu.

Nu stiu cum se face, dar cand vad astfel de minunatii, ma coplesc emotiile si sunt la „fractiune de lacrima” sa cad in bocet. Is io emotiva, stiu, dar ceea ce imi bucura ochii pana la extaz e greu de controlat. Si uite asa, m-am aruncat ca o scapata in expozitia Masculin/Masculin, aflata la parter, pe stanga. In capul meu era ca voi vedea vreo cateva lucrari (50 maximum). Sculpturi, desene, picturi, fotografii&co cu barbati goi, semi goi, din fata, din spate, tavaliti pe jos, de la Saint Sebastien la Eminem si Mercur musculos, de la Iisus la Cain, de la fotografii cu romani in cazi de baie la barbatul realizat din cristale Swarovski, la „hyperrealistul” Ron Mueck, care realizeaza sculturi care iti dau fiori pe sira spinarii. Brrrrrr!!!! Cam vreo 200 de lucrari in total. Chiar ai cu ce sa iti bucuri ochii! Dupa vreo ora si (aproape doua) am urcat, hop pe scari,  la etajul cinci. Si aici… clac. Am dat peste impresionisti. Monet, Sisley, Pissarro (pe care il adoooor)&co. E greu de descris sentimentul, asta pentru ca nu am cuvinte „potrivite”. Am savurat fiecare cotlon, fiecare perete sumbru cu picturi atent luminate. M-am cuibarit si sub ceas pentru a vedea bazilica Sacré-Cœur… Divin.

Si uite asa greu m-am dat dusa pe scari spre celelalte etaje cu.. (nici nu-ti spun, ca as strica farmecul). Daca vrei, poti arunca un ochi in muzeu prin intermediul unei vizite virtuale cu  Google Art Projet, dar cel mai bine e sa te „ridici si sa umbli” prin muzeu, „pe viu” pentru ca emotia pe care o vei trai, oricat de mediocru iubitor de arta ai fi, va fi una ce iti va ramane intiparita in memorie pe veci.

Deci, daca esti prin preajma si iti doresti cu ardoare se vezi fese masculine si nu numai, trebuie sa stii ca expozitia  Masculin/Masculin este pana pe 12 ianuarie, duminica ce vine. In ceea ce priveste muzeul-gara, el e deschis de marti pana duminica inclusiv (09:30-18:00 si pana la ora 21 joia). Lunea, in gara nu posesc trenuri cu turisti🙂. Ce mai astepti?

P.S. Ti-am zis ca nici pana acum nu am vizitat Louvre? Dar pot spune ca am fost cat pe ce atunci cand am avut o misiune Lancel la Carrousel du Louvre, sub piramida🙂. Astept oaspeti si d-aia. Merg cu ei, ca-i mai frumos asa, nu?

About Nicol

Am vrut sa ma fac educatoare pe la 3 ani. Apoi doctorita. Pe la 14 ani am decis ca vreau sa ma inchid intr-o manastire, sa ma calugaresc. Asa mi-a venit. Am picat examenul de la seminarul teologic de la Agapia din cauza matematicii (?!) Mereu am fost bata la mate. Dupa am facut un liceu de mate-fizica (!?). Da, stiu. WTF Dupa ce am castigat un concurs de creatie organizat de un ziar local, am decis ca menirea mea e sa scriu. Si nu m-am mai oprit. Am facut jurnalism, dar mai multa filosofie. Mama mi-a zis ca o sa mor de foame cu jurnalismul meu si ca era mai bine daca imi placea matematica, ca aveam locul asigurat la o banca. Am fost o rebela! Am scris de la politica si economie, la religie si sex, de la dragoste nebuna la divertisment si iar sex. Nu am murit de foame. Dupa o vizita in Germania, m-am decis sa las Romania in urma. Si am ajuns in Paris, unde m-am decis sa fac si un master. Am vietuit in cel mai glamour oras gri de pe planeta fix 5 ani, dupa care, in septembrie ( pe 1 septembrie) 2016 m-am mutat la Toulouse, mai spre sud-vest, la soare, mai aprope de Spania, ocean si Pirinei. Nu stiu pana cand voi ramane aici, dar imi prieste. Blogul este despre mine, voi, Romania, Paris, Zapping (motanul antisocial cel mai frumos din lune), amour, sex, oameni si animale, intamplari, tandreturi, framantari, vise ce raman sa fie implinite… Luate in ras sau in serios. Dupa situatie. Va invit!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s