Discursuri pompoase „lipite cu scoci”

Standard

Miu MiuAnul a inceput bine! Chiar daca inca sunt racita cobza, simtul meu olfactiv nu da semne de reabilitare, nu am putut sa refuz o misiune Miu Miu, sora mai mica a marcii Prada!

Nu o sa tin o lectie de istorie a marcii M** M**, o sa spun doar ca ea a luat fiinta in 1993 si numele ii vine de la Miuccia Prada, the boss of Prada, M** M** fiind porecla ei printre amici. Mai multe puteti citi pe wiki.

In aceasta misiune, am avut de-a face cu incaltamintea M** M**. Nu aveam idee ce si cum e, pentru ca nu m-a interesat niciodata. Pentru mine, cel mai bun „pantofar” din lume (pana in momentul de fata ) este Sergio Rossi. Asta pentru ca stiu marca, i-am incercat creatiile si incaltate cu ele ma simt confortabil si cea mai sexy (chiar si pe 12 cm). Stiu insa, din surse sigure si de incredere (de la o pasionata, ahtiaata dupa marci de prestigiu, purtatoare de pantofi Prada de 10 ani), ca incaltarile marcii italiene sunt confortabili si rezistenti.

Dupa mine, incaltarile M** M** sunt foarte girly si shiny (uneori chiar mult prea stralucitoare). Lacul ocupa un loc important in creatiile M** M**, atat in colectiile precedente cat si in colectia de anul aceasta. Balerini, pantofi cu botul ascutit, gen anii ’50, vieux Paris, in culori acidulate fac legea in colectia anului acesta. Pana si tenisii sunt cu botul ascutit, iar daca nu sunt cu botul ascutit au cristale swarovski sau tinte in bot. As zice ca sunt facuti special pentru a trage un sut in fund sotului/iubitului care face o nazbatie. Iar daca nu calca pe bec, scuze se gasesc…

Cine sunt clientele M** M**? Conduc detasat asiaticele. As spune 75%. Ce cauta ele? Noutati, sclipici, cristale, lac. Girly si shiny! Ele cumpara si pentru prietenele lor si prietenele prietenelor lor. Nu sunt deloc greu de convins, asta pentru ele vin deja convinse la butic: cunosc marca foarte bine si stiu exact ce vor.

Urmeaza araboaicele. Ele vor modelele care „iau ochii”, stralucitoare: cu cat mai mult sclipici, cu atat mai bine. Mai sunt si cateva rusoaice si bineinteles, frantuzoaice. Frantuzoaicele cauta modelele confortabile si originale. Ele sunt mai greu de convins si mereu cu „dubii” (ca de obicei). Avand in vedere ca sunt reducerile, parca sunt ceva mai motivate, dar nimic iesit din comun, nu se arunca in achizitii ca scapatele;). Totul e cu masura😉

Protagonistele filmului „La vie d’Adèle„, cuplul Léa Seydoux si Adèle Exarchopoulos a fost ales imaginea M** M** pentru colectia 2014. Nu ma mira, pentru ca M**M** si-a asociat mereu imaginea cu personaje controversate, „mai altfel”. O strategie pentru „a iesi in evidenta”, desigur.

Interesanti au fost oamenii si experientele pe care le-am trait in aceasta misiune. Am cunoscut un hongkonghez. El refera sa-l abordam pe un nume francez pentru ca nu prea ii placea numele lui chinezezc. Un tip extrem de muncitor si respectuos. Cu o engleza perfecta (pentru ca la scoala era limba oficiala), baiatul a fost receptioner la un hotel de 4 stele in Hong Kong. A venit la Paris pentru iubitul lui, unde munceste pe jumatate de cat castiga inainte. „As vrea sa ma intorc la mine. Parisul e murdar. Si in plus, francezii nu au disciplina muncii ca la noi. In Hong Kong muncim repede, facem lucrurile cum trebuie, ne respectam jobul. Francezii nu au aceasta disciplina, sunt cam delasatori”. O fi diferenta de cultura, dar nu prea pot sa il contrazic la treaba asta cu francezii (fara a generaliza lucrurile)

Am cunoscut si o frantuzoiaca extrem de dedicata marcii M** M**. Nu-i dadeam mai mult de 23 de ani. Mai tarziu am aflat ca blondina mignona are 30 de ani, e casatorita si are si un baietel de 3 ani. Respect! Extrem de muncitoare, tare vorbareata si atenta cu mine. Am decis sa pastrez contactul cu ea. Si cu hongkonghez cu nume francez , desigur🙂

Au fost si destule situatii care m-au amuzat teribil. De exemplu, responsabila de corner. Imi tinea discursuri pompoase despre respectul orarelor si bla bla si ea nu era in stare sa vine niciodata la program. :)))))) La fel si responsabila responsabilei care, la fel, mi-a tinut monologul despre imaginea de lux al marcii, tinuta ireprosabila, uniformele impecabile si etc. Si a doua zi o vad cum pe spatiul cornerului, in vazul tuturor, isi lipeste tivul desirat al rochiei-uniforma cu scotch. :))))!!!!

M-au amuzat si cateva cliente. De data nu erau frantuzoiace, ci unele care vorbeau frantuzeste cu un accent slav (ca al meu :)))) ). „Aaaa, aveti un accent foarte interesant. De unde sunteti? „. Eu, cu vocea de bariton de racita ce eram :„Sunt romanca. Vin din Romania!”. Si ele (ca au fost vreo doua, venite separat) : „Aaaa…”. Acum ar trebuie sa interpretez eu „Aaaa…” asta? Nu, nu isi strangeau geanta la piept sau ceva in genu’, doar ca pareau usor dezamagite, meditative….. O sa fac experiente: data viitoare o sa zic „Moldoveanca. Sunt din Republica Moldova!” Sa vad ce-o sa iasa😉

About Nicol

Am vrut sa ma fac educatoare pe la 3 ani. Apoi doctorita. Pe la 14 ani am decis ca vreau sa ma inchid intr-o manastire, sa ma calugaresc. Asa mi-a venit. Am picat examenul de la seminarul teologic de la Agapia din cauza matematicii (?!) Mereu am fost bata la mate. Dupa am facut un liceu de mate-fizica (!?). Da, stiu. WTF Dupa ce am castigat un concurs de creatie organizat de un ziar local, am decis ca menirea mea e sa scriu. Si nu m-am mai oprit. Am facut jurnalism, dar mai multa filosofie. Mama mi-a zis ca o sa mor de foame cu jurnalismul meu si ca era mai bine daca imi placea matematica, ca aveam locul asigurat la o banca. Am fost o rebela! Am scris de la politica si economie, la religie si sex, de la dragoste nebuna la divertisment si iar sex. Nu am murit de foame. Dupa o vizita in Germania, m-am decis sa las Romania in urma. Si am ajuns in Paris, unde m-am decis sa fac si un master. Am vietuit in cel mai glamour oras gri de pe planeta fix 5 ani, dupa care, in septembrie ( pe 1 septembrie) 2016 m-am mutat la Toulouse, mai spre sud-vest, la soare, mai aprope de Spania, ocean si Pirinei. Nu stiu pana cand voi ramane aici, dar imi prieste. Blogul este despre mine, voi, Romania, Paris, Zapping (motanul antisocial cel mai frumos din lune), amour, sex, oameni si animale, intamplari, tandreturi, framantari, vise ce raman sa fie implinite… Luate in ras sau in serios. Dupa situatie. Va invit!

3 responses »

  1. Saluut din nou:)! Nu sunt nici pe departe vreo clienta a marcilor de lux, personal cred ca poti gasi lucruri de calitate aproape oriunde, depinde doar ce iti doresti… chiar daca as avea bani de sa-i intorc cu lopata, probabil ca as putea gasi alte atributii.. Deh, de asta nu sunt asiatica:)). Bineinteles ca am auzit de Prada, insa nu stiam de Miu MIu, cred ca pasionatii de mari brand-uri se uita dubious acum:)). Ma rog, fiecare cu ale lui… Vroiam sa te rog daca poti sa ma ajuti cu ceva.. Plecam in vara sa facem turul marilor orase ale Europei, bineinteles ca mergem si in Paris. Ti-as fi tare recunoscatoare daca mi-ai putea face o lista cu ce as putea vedea in mare(stam doar 3 nopti). Stiu ca pot cauta pe net sau ca orice brosura contine informatii despre marile atractii, dar mi-ar prinde bine niste idei ale unui om care locuieste acolo. Multumesc nespus!
    Mihaela.

    • Buna!

      Bineinteles, draga mea!! Iti voi trimite pe mail „selectia mea” de locuri musai de vizitat in Paris (si Versailles, desigur).

      Pe curand,

      Nicole

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s