{Guest post} Claudia, de… pretutindeni :”Unde este acasa?”

Standard

Hagen KClaudia este o mana de fata cu ochi verzi pe care am cunoscut-o in primavara acestui an. Iti povesteste si ea cum s-a intamplat… intamplarea🙂.

De obicei cand fac un „guest post”, spun si de unde vine autorul vorbelor. Ei, de data asta, nu pot da un loc fix, pentru ca nu exista DOAR UNUL pentru Claudia, care a calatorit (si calatoreste) in lung si-n lat… In primavara era la Paris, dar locuia in Anglia si urma sa se mute in Belgia cu o bursa…. Imi amintesc faptul ca am discutat cu ea despre individualismul francezilor, despre Romania, ca „acasa”, „casa”, loc de bastina, despre mii de lucruri. Am schimbat locurile, de  data asta ingregistrandu-ma ea pe mine cu un reportofon. Interesanta senzatie. Placuta si ciudata in acelasi timp. Mi-a placut tare mult de ea, pentru ca intalnirea noastra ne-a dat de gandit, amandorura… Claudia, despre „acasa” ei

 

„Cand m-a rugat Nicole sa scriu pentru blogul ei, am fost un pic… ‘de ce eu?‘. M-a cam nelinistit faptul. Un pic ciudat, pentru ca sunt destul de obisnuita sa scriu, dar poate ca usurinta cu care scriu in general se datoreaza faptului ca scriu despre experientele altora, nu ale mele. Dar am zis ‘hai s-o fac si pe asta, este un exercitiu pana la urma’. Dar gata, lasam frustrarile in urma si mergem mai departe.

Am plecat din Romania exact dupa bacalaureat, in vara anului 2004, pentru a studia in Metz si Paris (Franta). Dupa o licenta in Limbi Straine si una in Studii Europene, am plecat ca student Erasmus in Bath (UK), unde mi-am si terminat masterul. Dupa ce am lucrat timp de doi ani in Manchester si Londra in domeniul migratiei, am inceput un doctorat pe sociologie migratiei in Leeds (UK).

Am cunoscut-o pe Nicole in mai 2014 in Versailles, cand a acceptat sa ma intalneasca pentru a discuta un pic despre subiectul meu de teza. Eram atunci pentru patru luni in Paris, perioada in care m-am intalnit cu muuuuulti romani si nu numai pentru a incerca sa inteleg cat de atasati/sau neatasati sunt ei fata de Romania si societatea gazda. A fost o experienta frumoasa, care, cred, m-a facut sa ma inteleg pe mine insami mai bine.

Am intalnit atat de multi oameni interesanti si am invatat atat de multe de la ei…! Mi-am dat seama cat de mult se aseamana intre ei unii oameni, chiar daca au parcursuri diferite si provin din contexte diferite. Poate ca nationalitatea, copilaria petrecuta in Romania, cultura, sunt elementele care leaga acesti oameni atat de diferiti? Dar in acelasi timp am observat cat de diferiti sunt altii, cat de mult o facultate in strainatate i-a schimbat, cat de important este timpul petrecut in afara tarii de origine in construirea personalitatii tale…

Ceva ce m-a frapat a fost regularitatea cu care am fost intrebata ‘Tu ai de gand sa te intorci [in Romania]?’. Asta mi-a dat un pic de gandit, pentru ca eu nu vad o ‘sedere’ intr-o tara anume ca ceva permanent. Pentru mine nu exista ‘raman aici’, ‘ma intorc acolo’. Totul este un proces. Cred ca in momentul in care traim in mai multe tari, notiunea de ‘casa’ se dilueaza, isi pierde din substanta. Adica exista franturi de ‘acasa’ in fiecare tara, si spre urmare nu mai avem un ‘atasament’ puternic, 100%, fata de un singur loc. Acasa devine, in cel mai bun caz, pretutindeni, si in cel mai rau caz un ideal greu de atins. Si asta ma face sa ma gandesc la Charles Baudelaire, Il me semble que je serais toujours bien là où je ne suis pas, et cette question de déménagement en est une que je discute sans cesse avec mon âme.”. Un pic trist, nu?

De ce ‘acasa’ ar trebui sa fie un loc fix, stabil? De ce nu se refera la un proces evolutiv? Poate ca exista diferite case pentru diferite momente ale vietii. Ca oameni, suntem intr-o continua evolutie. Contextul in care traim ne influenteaza si ne schimba prioritatile in permanenta. Asadar, de ce sa ne limitam la un singur ‘acasa’? Trebuie sa privim larg si sa ne gandim ‘care ‘acasa’ este cel mai bun pentru mine in momentul de fata, date fiind prioritatile mele.

Ganditi-va la ‘acasa’ ca la un spatiu intr-o continua miscare, o mobilitate care ne ajuta sa avem mai multe aspiratii, sa descoperim lumea, nu ca la un loc la care ‘trebuie’ sa ne intoarcem! Poate ca e bine sa-ti faci studiile de limba franceza in Franta, sa le aprofundezi intr-o tara din spatiul anglo-saxon dat fiind renumele cercetarii, sa ai copii in Canada/Australia/Noua Zeelanda, renumite pentru bunastarea vietii, sa revii cu copii intr-o tara europeana pentru ca ei sa fie expusi la diferite culturi, si sa iesi la pensie, intr-un final, intr-o cu totul alta tara.

 The world is your oyster/Le monde vous appartient/Hai sa fim peste tot ‘acasa'”

Credit foto: Hagen K

 

About Nicol

Am vrut sa ma fac educatoare pe la 3 ani. Apoi doctorita. Pe la 14 ani am decis ca vreau sa ma inchid intr-o manastire, sa ma calugaresc. Asa mi-a venit. Am picat examenul de la seminarul teologic de la Agapia din cauza matematicii (?!) Mereu am fost bata la mate. Dupa am facut un liceu de mate-fizica (!?). Da, stiu. WTF Dupa ce am castigat un concurs de creatie organizat de un ziar local, am decis ca menirea mea e sa scriu. Si nu m-am mai oprit. Am facut jurnalism, dar mai multa filosofie. Mama mi-a zis ca o sa mor de foame cu jurnalismul meu si ca era mai bine daca imi placea matematica, ca aveam locul asigurat la o banca. Am fost o rebela! Am scris de la politica si economie, la religie si sex, de la dragoste nebuna la divertisment si iar sex. Nu am murit de foame. Dupa o vizita in Germania, m-am decis sa las Romania in urma. Si am ajuns in Paris, unde m-am decis sa fac si un master. Am vietuit in cel mai glamour oras gri de pe planeta fix 5 ani, dupa care, in septembrie ( pe 1 septembrie) 2016 m-am mutat la Toulouse, mai spre sud-vest, la soare, mai aprope de Spania, ocean si Pirinei. Nu stiu pana cand voi ramane aici, dar imi prieste. Blogul este despre mine, voi, Romania, Paris, Zapping (motanul antisocial cel mai frumos din lune), amour, sex, oameni si animale, intamplari, tandreturi, framantari, vise ce raman sa fie implinite… Luate in ras sau in serios. Dupa situatie. Va invit!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s