Am fost la locul potrivit, in momentul potrivit

Standard

Alegeri 16 noiembrie 2014_ ParisImi amintesc de cozile pe care le faceam inainte de ’89. Eram mica, era frig, mama ma punea sa tin randu’  sa luam si noi niste carne. Episodul nu s-a repetat de multe ori, da’ imi amintesc vantu’ si ploaia. Pe 16 noiembrie am stat iar la coada. Tot pe vant si ploaie. Aproape 10 ore.  Eu spun ca am fost la locul potrivit, in momentul potrivit. Restul sunt amanunte.

Ma uitam la oamenii din jurul meu si ma intrebam: „Ce o fi in capul lor? In afara de frigul care le intra in oase. Ce simt ei in momentele astea? In afara de indignarea, umilirea, mahnirea pe care o au fata de… prezent?” Vedeam lehamitea in ochii lor. Dar in acelasi timp, determinarea: „Nu ne lasam, oricat de greu ar fi. Nu acum!”. Ma uitam in multime, 3 oameni mai in spatele meu era o fata de vreo 35 de ani, care bodroganea intr-una, agasa oamenii in jur cu un monolog surd. Elogia PSD-ul, inchidea ochii de parca era in transa si o lua de la capat. Nu era in toate apele ei. Iar inchidea ochii, iar era in transa, iar incepea aceeasi placa. Incerca, biata de ea, sa mai convinga pe unul, pe altul sa-i dea dreptate. In zadar. De parca vorbea alta limba, necunoscuta.

Ca Vlad Tepes-alegeri-16 noiembrie2014-paris

De data asta nu mai era o coada la carne, era o coada la sete. Setea de dreptate, respect, la speranta de mai bine. Detalii marunte si de pret. Uzi, infometati, schimonositi de frig, am stat inghesuiti si uniti pana la sfarsit.

Alegeri 16 noiembrie 2014 Paris

Pana am reusit, cu mana tremuranda de foame, frig si manie, sa punem cu grija stampila acolo unde am simtit. Si bine am facut!

Am votat

Si eu cred ca a meritat. M-a facut sa ma simt bine. Si in plus, pun experienta cu grija in clasorul pentru „povesti la gura sobei”, pregatit pentru ‘ai mici🙂.

About Nicol

Am vrut sa ma fac educatoare pe la 3 ani. Apoi doctorita. Pe la 14 ani am decis ca vreau sa ma inchid intr-o manastire, sa ma calugaresc. Asa mi-a venit. Am picat examenul de la seminarul teologic de la Agapia din cauza matematicii (?!) Mereu am fost bata la mate. Dupa am facut un liceu de mate-fizica (!?). Da, stiu. WTF Dupa ce am castigat un concurs de creatie organizat de un ziar local, am decis ca menirea mea e sa scriu. Si nu m-am mai oprit. Am facut jurnalism, dar mai multa filosofie. Mama mi-a zis ca o sa mor de foame cu jurnalismul meu si ca era mai bine daca imi placea matematica, ca aveam locul asigurat la o banca. Am fost o rebela! Am scris de la politica si economie, la religie si sex, de la dragoste nebuna la divertisment si iar sex. Nu am murit de foame. Dupa o vizita in Germania, m-am decis sa las Romania in urma. Si am ajuns in Paris, unde m-am decis sa fac si un master. Am vietuit in cel mai glamour oras gri de pe planeta fix 5 ani, dupa care, in septembrie ( pe 1 septembrie) 2016 m-am mutat la Toulouse, mai spre sud-vest, la soare, mai aprope de Spania, ocean si Pirinei. Nu stiu pana cand voi ramane aici, dar imi prieste. Blogul este despre mine, voi, Romania, Paris, Zapping (motanul antisocial cel mai frumos din lune), amour, sex, oameni si animale, intamplari, tandreturi, framantari, vise ce raman sa fie implinite… Luate in ras sau in serios. Dupa situatie. Va invit!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s