Castelul Chantilly – aici s-a inventat frisca batuta

Standard

ChantillyLunea trecuta, in a doua zi de Paste catolic, am vizitat castelul Chantilly. Cum a fost o zi frumoasa de primavara, am zis, eu si grupul de zaluzi parizieni, sa profitam. Si ne-am aventurat!

Dupa vreo trei sferturi de ora cu masina din vestul Parisului, ne-am oprit sa facem o plimbare prin Senlis, situat la vreo 40 de km, in nordul Parisului, nu foarte departe de domeniul Chantilly. Am descoperit un oras medieval superb, care m-a facut sa ma gandesc la Sighisoara, dar mai bine conservata.

Dupa o masa copioasa, stropita cu cidru si inecata in frisca la „Le Tourmentin„, o „clatitarie” bretona traditionala (cu clatite dulci si sarate, bune de te lingi pe degete), ne-am indreptat spre castel, locul unde s-a inventat frisca batuta :).

Scurta lectie de istorie – Fosta fortareata, castelul a fost construit prin 1560 si a apartinut lui Anne de Montmorency, important conducator militar francez; a fost domeniul de vanatoare al lui Ludovic al II-lea de Bourbon print de Condé, dar si centru cultural cu o colectie impresionanta de picturi, multe dintre ele disparand in timpul Revolutiei Franceze; castelul a fost reconstruit in 1870 de catre arhitectul francez Honore Daumet la ordinul lui Henri d’Orleans, Duce de Aumale.

Eu am fost impresionata de biblioteca construita pe doua nivele (cu manuscrise unice si inestimabile, carti imprimate din secolul al XV-lea, adunate de familiile de Montmorency et de Bourbon-Condé), de imensa colectie de picturi insiruite in peste zece sali, semnate de peste 800 de artisti francezi, italieni, englezi etc, de Camera Maimutelorun boudoir de pe la inceputul lui 1700, decorat cu picturi  murale chinezesti cu maimute si babuini-, iar parcul  si padurile din imprejurimi sunt pur si simplu mirifice. La castelul Chantilly ar exista si un hipodrom,unul chiar foarte celebru, dar nu l-am vizitat din lipsa de timp. Poate data viitoare! Oricum, cuvintele sunt de prisos… Un mic tur in fotografii!

Despre Nicol

Am vrut sa ma fac educatoare pe la 3 ani. Apoi doctorita. Pe la 14 ani am decis ca vreau sa ma inchid intr-o manastire, sa ma calugaresc. Asa mi-a venit. Am picat examenul de la seminarul teologic de la Agapia din cauza matematicii (?!) Mereu am fost bata la mate. Dupa am facut un liceu de mate-fizica (!?). Da, stiu. WTF Dupa ce am castigat un concurs de creatie organizat de un ziar local, am decis ca menirea mea e sa scriu. Si nu m-am mai oprit. Am facut jurnalism, dar mai multa filosofie. Mama mi-a zis ca o sa mor de foame cu jurnalismul meu si ca era mai bine daca imi placea matematica, ca aveam locul asigurat la o banca. Am fost o rebela! Am scris de la politica si economie, la religie si sex, de la dragoste nebuna la divertisment si iar sex. Nu am murit de foame. Dupa o vizita in Germania, m-am decis sa las Romania in urma. Si am ajuns in Paris, unde m-am decis sa fac si un master. Am vietuit in cel mai glamour oras gri de pe planeta fix 5 ani, dupa care, in septembrie ( pe 1 septembrie) 2016 m-am mutat la Toulouse, mai spre sud-vest, la soare, mai aprope de Spania, ocean si Pirinei. Nu stiu pana cand voi ramane aici, dar imi prieste. Blogul este despre mine, voi, Romania, Paris, Zapping (motanul antisocial cel mai frumos din lune), amour, sex, oameni si animale, intamplari, tandreturi, framantari, vise ce raman sa fie implinite… Luate in ras sau in serios. Dupa situatie. Va invit!

Lasă un comentariu