Ma mut la tara! Pe domeniul Mariei-Antoinette

Standard

ParadisCe-mi mai place atunci cand am prieteni in vizita la “castelul” meu de la Versailles :)! Este si o ocazie perfecta sa descopar/redescopar Parisul si imprejurimile.

Cu cei doi oaspeti veniti din Bucuresti la Versailles pentru o saptamana, am colindat Parisul in lung si-n lat. Si bizar e ca atunci cand fac astfel de “incursiuni”, realizez ca eu chiar locuiesc aici, la Paris, orasul pe care il ador atunci cand e cufundat in noapte, cand miroase a iarba verde si e luminat de soarele cald. Asta pentru ca in astfel de momente am puterea sa-l observ, sa ma bucur cu adevarat de el, descoperindu-l/redescoperindu-l, mereu altfel. Iubesc “foiala” de pe strazile lui strampte, mirosul fin de vin de la terasele cu scaune orientate spre forfota stradala, florile de la ferestrele inalte si luminoase, arta stradala… Iubesc vanzoleala lui. Insa, Versailles-ul este si va ramane oaza mea de liniste. Locul meu de “molcomire” :) . Iar dupa ultima descoperire, il ador endlessly.

Vinerea trecuta am fost cu musafirii la Château de Versailles, care e impresionant, trebuie sa recunosc. Chiar daca e in nasul meu meu aici, a fost prima mea vizita in castel (gradinile, in schimb, le-a vizitat si revizitat de muuulte ori).  Si am fost revoltata sa vad in Sala Oglinzilor, semnaturi lasate de imbecili (nu ma scuz)  pe… oglinzi. Vorba aia: numele prostilor pe toate gardurile… Sa dam pe repede inainte, ca sa nu ma enervez si mai tare !

Gradinile Castelului de la Versailles ma lasa, la fiecare vizita, fara cuvinte. André Le Nôtre, peisagistul regelui Louis XIV, a fost un geniu, in opinia mea. Deloc intamplator, Le Nôtre s-a ocupat si de gradinile castelului Chantilly, despre care ti-am povestit intr-un post anterior.

Dupa o plimbare cu barca pe Grand Canal, ne-am aventurat spre Grand Trianon si domeniul Mariei – Antoinette. Locuri pline de rafinament care mi s-au parut chiar mai frumoase decat castelul Versailles. Asta datorita intimitatii, linistei, frumusetii covarsitoare si a simplitatii. Ai impresia ca ai pasit in Paradis! Aici e libertatea vietii de la tara: lacuri pline de pesti si acoperite de nuferi, case cu felurite flori pe cerdacuri, gradini pline cu legume de tot felul, animale pascand linistite pe pajisti, miros de iarba, trandafiri care degaja un parfum divin si un iz de balega care mi-a adus aminte de copilaria petrecuta la bunici… Toate aceste simple ingrediente ne-au impresionat cel mai mult. Vorba “musafirei” : “Tot natura, animalele… chestiile astea simple ne lasa cu gura cascata, ne minuneaza”.

Zau! Daca ar fi sa locuiesti pe acest domeniu, nu ai avea cum sa te trezesti cu “curu’n sus”. Ce ti-ai dori mai mult decat sa te trezesti dimineata, sa-ti plimbi picioarele goale prin tarana inrourata, sa culegi cateva fire de ceapa, o salata cat o palarie de soare, o rosie adevarata, niste patrunjel, busuioc din care sa iti o “salatica”?

Unul dintre musafiri a intalnit un cuplu de batranei care i-a marturisit ca in fiecare seara se plimba prin domeniul celei care a fost nevasta lui Louis XVI. Sau stau, pur si simplu, mana in mana, asezati pe o banca si se bucura de pacea si frumusetea locului.  Da, batranii stiu bine ce spun! Si minunatia asta e la cativa pasi de mine :). Ce sa imi doresc mai mult? Pai sa ma mut acolo! De tot!

Cuvintele nu isi au rostul! Va invit, cu mare drag, sa-i faceti cat mai multe vizite! Ca sa va fac pofta, iata o demonstratie in imagini.

About Nicol

Am vrut sa ma fac educatoare pe la 3 ani. Apoi doctorita. Pe la 14 ani am decis ca vreau sa ma inchid intr-o manastire, sa ma calugaresc. Asa mi-a venit. Am picat examenul de la seminarul teologic de la Agapia din cauza matematicii (?!) Mereu am fost bata la mate. Dupa am facut un liceu de mate-fizica (!?). Da, stiu. WTF Dupa ce am castigat un concurs de creatie organizat de un ziar local, am decis ca menirea mea e sa scriu. Si nu m-am mai oprit. Am facut jurnalism, dar mai multa filosofie. Mama mi-a zis ca o sa mor de foame cu jurnalismul meu si ca era mai bine daca imi placea matematica, ca aveam locul asigurat la o banca. Am fost o rebela! Am scris de la politica si economie, la religie si sex, de la dragoste nebuna la divertisment si iar sex. Nu am murit de foame. Dupa o vizita in Germania, m-am decis sa las Romania in urma. Si am ajuns in Paris, unde m-am decis sa fac si un master. Si am ramas aici. Nu stiu pana cand, dar imi prieste. Pentru ca e boem, frumos noaptea si chic :). Blogul este despre mine, voi, Romania, Paris, Zapping (motanul antisocial cel mai frumos din lune), amour, sex, oameni si animale, intamplari, tandreturi, framantari, vise ce raman sa fie implinite… Luate in ras sau in serios. Dupa situatie. Va invit!

6 responses »

  1. Mama,mama ce ai patit!Vino draga inapoi in Bucuresti,sa auzi sirenele cum rasuna pe bulevarde,sa vezi Tvul cum ne prosteste,si multe alte fooooarte chic …numai bune de boutique…de prostii.
    Acum,serios,te invidiez!

    • :)))!! Pai mestere priceput, veniti in vizita! Povestim mai multe cat de curand, cand va fac o vizita in “Fabrica” sa achizitionez cateva minunatii!! :)

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s