Ma mut la tara! Pe domeniul Mariei-Antoinette

Ce-mi mai place atunci cand am prieteni in vizita la „castelul” meu de la Versailles :)! Este si o ocazie perfecta sa descopar/redescopar Parisul si imprejurimile.

Cu cei doi oaspeti veniti din Bucuresti la Versailles pentru o saptamana, am colindat Parisul in lung si-n lat. Si bizar e ca atunci cand fac astfel de „incursiuni”, realizez ca eu chiar locuiesc aici, la Paris, orasul pe care il ador atunci cand e cufundat in noapte, cand miroase a iarba verde si e luminat de soarele cald. Asta pentru ca in astfel de momente am puterea sa-l observ, sa ma bucur cu adevarat de el, descoperindu-l/redescoperindu-l, mereu altfel. Iubesc „foiala” de pe strazile lui strampte, mirosul fin de vin de la terasele cu scaune orientate spre forfota stradala, florile de la ferestrele inalte si luminoase, arta stradala… Iubesc vanzoleala lui. Insa, Versailles-ul este si va ramane oaza mea de liniste. Locul meu de „molcomire” 🙂 . Iar dupa ultima descoperire, il ador endlessly.

Vinerea trecuta am fost cu musafirii la Château de Versailles, care e impresionant, trebuie sa recunosc. Chiar daca e in nasul meu meu aici, a fost prima mea vizita in castel (gradinile, in schimb, le-a vizitat si revizitat de muuulte ori).  Si am fost revoltata sa vad in Sala Oglinzilor, semnaturi lasate de imbecili (nu ma scuz)  pe… oglinzi. Vorba aia: numele prostilor pe toate gardurile… Sa dam pe repede inainte, ca sa nu ma enervez si mai tare !

Gradinile Castelului de la Versailles ma lasa, la fiecare vizita, fara cuvinte. André Le Nôtre, peisagistul regelui Louis XIV, a fost un geniu, in opinia mea. Deloc intamplator, Le Nôtre s-a ocupat si de gradinile castelului Chantilly, despre care ti-am povestit intr-un post anterior.

Dupa o plimbare cu barca pe Grand Canal, ne-am aventurat spre Grand Trianon si domeniul Mariei – Antoinette. Locuri pline de rafinament care mi s-au parut chiar mai frumoase decat castelul Versailles. Asta datorita intimitatii, linistei, frumusetii covarsitoare si a simplitatii. Ai impresia ca ai pasit in Paradis! Aici e libertatea vietii de la tara: lacuri pline de pesti si acoperite de nuferi, case cu felurite flori pe cerdacuri, gradini pline cu legume de tot felul, animale pascand linistite pe pajisti, miros de iarba, trandafiri care degaja un parfum divin si un iz de balega care mi-a adus aminte de copilaria petrecuta la bunici… Toate aceste simple ingrediente ne-au impresionat cel mai mult. Vorba „musafirei” : „Tot natura, animalele… chestiile astea simple ne lasa cu gura cascata, ne minuneaza”.

Zau! Daca ar fi sa locuiesti pe acest domeniu, nu ai avea cum sa te trezesti cu „curu’n sus”. Ce ti-ai dori mai mult decat sa te trezesti dimineata, sa-ti plimbi picioarele goale prin tarana inrourata, sa culegi cateva fire de ceapa, o salata cat o palarie de soare, o rosie adevarata, niste patrunjel, busuioc din care sa iti o „salatica”?

Unul dintre musafiri a intalnit un cuplu de batranei care i-a marturisit ca in fiecare seara se plimba prin domeniul celei care a fost nevasta lui Louis XVI. Sau stau, pur si simplu, mana in mana, asezati pe o banca si se bucura de pacea si frumusetea locului.  Da, batranii stiu bine ce spun! Si minunatia asta e la cativa pasi de mine :). Ce sa imi doresc mai mult? Pai sa ma mut acolo! De tot!

Cuvintele nu isi au rostul! Va invit, cu mare drag, sa-i faceti cat mai multe vizite! Ca sa va fac pofta, iata o demonstratie in imagini.